" Patriotismul nu este numai iubirea pamantului in care te-ai
nascut ci, mai ales, iubirea trecutului, fara de care nu exista iubire
de tara."
(Mihai Eminescu) De la primele sale poezii, Eminescu si-a manifestat sentimentele de dragoste pentru tara si neamul romanesc. Eminescu face deosebire intre popor si conducatori. In tot cursul activitatii sale, el va avea pentru popor dragoste, pentru conducatori critica vehementa. De la primele scrieri Eminescu e nemultumit de directia spirituala ce se dadea neamului si socotea necesara o directie care sa aiba ca principiu romanismul.
(Mihai Eminescu) De la primele sale poezii, Eminescu si-a manifestat sentimentele de dragoste pentru tara si neamul romanesc. Eminescu face deosebire intre popor si conducatori. In tot cursul activitatii sale, el va avea pentru popor dragoste, pentru conducatori critica vehementa. De la primele scrieri Eminescu e nemultumit de directia spirituala ce se dadea neamului si socotea necesara o directie care sa aiba ca principiu romanismul.
Numai experienta si adancirea problemelor nationale il vor
face sa alieze sentimentul - gandirea, cu entuziasmul - prudenta.
adevaratul patriotism. In 1876, intr-o conferinta tinuta la Iasi, el ne
arata ce intelege prin patriotism, Eminescu si-a spus cuvantul ca
student la Viena: "masura patriotismului nostru va fi data de faptele pe
care vom avea ocaziunea de-a le implini in viitor, iar nu de profesarea
nimic costisitoare a unor idei pe care individul si le alege dupa plac"
.
Eminescu arata din tinerete seriozitate in sentimentele sale.
Gandul neamului si patriei nu-l va parasi niciodata si fiecare pagina scrisa devine o profesie de credinta. El nu se multumeste insa cu marturisirile de dragoste, pe care le-am vazut, ci la apararea natiunii impotriva impilatorilor, ii canta durerile si nadejdile, critica cu asprime pe cei ce-i impiedica progresul, ii traseaza calea pe care trebuie sa tinda pentru a deveni mari si civilizata. Nationalismul sau ia multe forme de manifestare, izvorate din sufletul unui poet entuziast si aprins aliat c-un ideolog serios si un ziarist care nu iarta.
Dragostea de neam il face pe Eminescu sa exagereze calitatile romanilor. El ajunge uneori foarte violent fata de dusmanii tarii si sensibilitatea sincera si navalnica nu mai are frau, de aceea in cadrul poeziei "Doina" da curs unui blestem poetic. In "Doina" M. Eminescu, preocupat de realizarea unei mitologii romanesti, se opreste asupra istoriei nationale intr-o comuniune cu natura, cu "tot ceea ce apartine fundamental "poporului".
Poezia "Doina", publicata in Convorbiri literare, la 1iulie 1883, este semnificativa pentru simbolul ce-l reprezinta cintecul de speranta si de durere a poporului nostru.Titlul sugereaza specia lirica in care se incadreaza aceasta poezi, de doina, cu continut patriotic. Este un strigat indurerat, o descantare care implica doi termeni din sfera tainicului- imprecator - descintator. Mesajul este unul de protest si o chemare la unitate nationala.
Rolul acestei opera lirice este acela de a prezenta realitatile tarii Moldovei, in vremea secolului al XVI lea, dupa domnia lui Stefan cel Mare.Aici este relatat un moment istoric din tinutul Bucovinei, peste care se instaureaza puhoiul oastei otomane, semanand in sufletele romanilor spaima, ura, melancolie.Eminescu acutizeaza sentimentele ce i-au incercat pe romanii aflati in pragul atacarii de catre imperiul ottoman, cu ajutorul vocabulelor jeluitoare si graitoare pentru suferinta provocata de invazia strainului.
Eminescu arata din tinerete seriozitate in sentimentele sale.
Gandul neamului si patriei nu-l va parasi niciodata si fiecare pagina scrisa devine o profesie de credinta. El nu se multumeste insa cu marturisirile de dragoste, pe care le-am vazut, ci la apararea natiunii impotriva impilatorilor, ii canta durerile si nadejdile, critica cu asprime pe cei ce-i impiedica progresul, ii traseaza calea pe care trebuie sa tinda pentru a deveni mari si civilizata. Nationalismul sau ia multe forme de manifestare, izvorate din sufletul unui poet entuziast si aprins aliat c-un ideolog serios si un ziarist care nu iarta.
Dragostea de neam il face pe Eminescu sa exagereze calitatile romanilor. El ajunge uneori foarte violent fata de dusmanii tarii si sensibilitatea sincera si navalnica nu mai are frau, de aceea in cadrul poeziei "Doina" da curs unui blestem poetic. In "Doina" M. Eminescu, preocupat de realizarea unei mitologii romanesti, se opreste asupra istoriei nationale intr-o comuniune cu natura, cu "tot ceea ce apartine fundamental "poporului".
Poezia "Doina", publicata in Convorbiri literare, la 1iulie 1883, este semnificativa pentru simbolul ce-l reprezinta cintecul de speranta si de durere a poporului nostru.Titlul sugereaza specia lirica in care se incadreaza aceasta poezi, de doina, cu continut patriotic. Este un strigat indurerat, o descantare care implica doi termeni din sfera tainicului- imprecator - descintator. Mesajul este unul de protest si o chemare la unitate nationala.
Rolul acestei opera lirice este acela de a prezenta realitatile tarii Moldovei, in vremea secolului al XVI lea, dupa domnia lui Stefan cel Mare.Aici este relatat un moment istoric din tinutul Bucovinei, peste care se instaureaza puhoiul oastei otomane, semanand in sufletele romanilor spaima, ura, melancolie.Eminescu acutizeaza sentimentele ce i-au incercat pe romanii aflati in pragul atacarii de catre imperiul ottoman, cu ajutorul vocabulelor jeluitoare si graitoare pentru suferinta provocata de invazia strainului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu