Romanul Mara de Ioan Slavici a fost publicat in 1894, in revista
Vatra. Romanul este conceput initial ca o nuvela. "Scriitorul isi
intituleaza Mara nuvela, determinat, probabil, de convingerea ca romanul
avea indatorirea sa fie o fresca sociala, cum credea a nu fi lucrarea
sa. Abia mai tarziu in 1906, cand publica Mara in volum, specifica
roman. Conceput in punctul de plecare ca novela, Mara depaseste in
cursul elaborarii intentia initiala a scriitorului, cum se intampla
uneori in literatura.
Exista si un alt aspect sub care intentiile initiale sunt
depasite de realizarea artistica. Avem in vedere anume cele doua
moralitati, pe care trebuia sa le ilustreze romanul: casatoria facuta
fara invoirea parintilor nu sta pe temelii durabile si calcarea
indatoririlor conjugale se razbuna. Dar, tezele morale, desi prezente in
roman, sunt impinse in plan secundar de zugravirea realista a vietii ".
Romanul Mara este structurat in 21 de capitole, purtand titluri semnificative pentru continutul acestora: Saracutii mamei, Maica Aegidia, Furtuna cea mare, Ispita, Datoria, Blestemul casei, Norocul casei, Pace si liniste etc.Opera se constituie prin imbinarea dintre romanul Marei, care urmareste destinul eroinei si romanul iubirii, care ilustreaza formarea si consolidarea cuplului erotic Persida-Natl.
Relatarea actiunii se face din perspectiva auctoriala, adica naratiunea este la persoana a III-a, Slavici fiind omniscient si omniprezent. Romanul are si o certa valoare etnografica, prin descrierea obiceiurilor ardelenesti, atat cele religioase cat si acelea referitoare la cultura si mentalitatea oamenilor de diferite etnii, ce convietuiau pe aceste meleaguri: romani, sasi, unguri.
"Cercetarea romanului Mara se impune sa fie facuta cu o asemenea perspectiva si daca lumea zugravita de Slavici nu mai este cea a satului de peste munti, ci a micului orasel transilvanean, ea nu difera si structural. Este acesta aspectul cel mai important si tocmai el este pierdut din vedere cel mai adesea. Viata meseriasilor descrisa in Mara se desfasoara, ca si cea a eroilor din povestirile satesti si romanul taranesc, in cadrul unor legi nescrise nicaieri, dar statornice prin traditie si de la care insii nu trebuie sa se abata".
Semnificatia titlului este sugestiva, deoarece aceasta creatie este, mai intai, romanul Marei, al carei destin constituie axa fundamentala a epicii, fiind si "prima femeie-capitalist din literatura noastra" . Pe ea n-o intereseaza averea, ci banii, care ii aduc respect si impacare. Mara se incadreaza in vederile etice ale autorului, care considera ca oamenii trebuie sa fie chibzuiti, harnici si virtuosi, ea intruchipandun adevarat exemplu de moralitate.
Tema romanului o constituie fresca sociala a lumii ardelenesti, cu moravurile ei specifice, intr-un spatiu real asezat la interferenta satului cu orasul,intr-un targ ardelenesc, Radna, situat langa Lipova si aproape de sfarsitul secolului al XIX-lea si cu o anumita psihologie, proprii burgheziei aflate in ascensiune.
Romanul incepe prin a prezenta personajul ce-i da nume: Mara, o femeie ramasa vaduva cu doi copii (Persida si Trica) .Mara isi iubea foarte mult copii si tocmai de aceea era capabila sa faca totul pentru binele lor. Strangea bani zi de zi pentru ei doi si pentru inmormantare. Dorea mereu ca fata ei sa fie deosebita si baiatul la fel. Pe fata voia s-o trimita la manastire sa fie bine educata, ea simtind ca nu-i va putea da o buna educatie de una singura, iar pe baiat voia sa-l faca ucenic, calfa la casa lui Bocioaca.
Romanul Mara este structurat in 21 de capitole, purtand titluri semnificative pentru continutul acestora: Saracutii mamei, Maica Aegidia, Furtuna cea mare, Ispita, Datoria, Blestemul casei, Norocul casei, Pace si liniste etc.Opera se constituie prin imbinarea dintre romanul Marei, care urmareste destinul eroinei si romanul iubirii, care ilustreaza formarea si consolidarea cuplului erotic Persida-Natl.
Relatarea actiunii se face din perspectiva auctoriala, adica naratiunea este la persoana a III-a, Slavici fiind omniscient si omniprezent. Romanul are si o certa valoare etnografica, prin descrierea obiceiurilor ardelenesti, atat cele religioase cat si acelea referitoare la cultura si mentalitatea oamenilor de diferite etnii, ce convietuiau pe aceste meleaguri: romani, sasi, unguri.
"Cercetarea romanului Mara se impune sa fie facuta cu o asemenea perspectiva si daca lumea zugravita de Slavici nu mai este cea a satului de peste munti, ci a micului orasel transilvanean, ea nu difera si structural. Este acesta aspectul cel mai important si tocmai el este pierdut din vedere cel mai adesea. Viata meseriasilor descrisa in Mara se desfasoara, ca si cea a eroilor din povestirile satesti si romanul taranesc, in cadrul unor legi nescrise nicaieri, dar statornice prin traditie si de la care insii nu trebuie sa se abata".
Semnificatia titlului este sugestiva, deoarece aceasta creatie este, mai intai, romanul Marei, al carei destin constituie axa fundamentala a epicii, fiind si "prima femeie-capitalist din literatura noastra" . Pe ea n-o intereseaza averea, ci banii, care ii aduc respect si impacare. Mara se incadreaza in vederile etice ale autorului, care considera ca oamenii trebuie sa fie chibzuiti, harnici si virtuosi, ea intruchipandun adevarat exemplu de moralitate.
Tema romanului o constituie fresca sociala a lumii ardelenesti, cu moravurile ei specifice, intr-un spatiu real asezat la interferenta satului cu orasul,intr-un targ ardelenesc, Radna, situat langa Lipova si aproape de sfarsitul secolului al XIX-lea si cu o anumita psihologie, proprii burgheziei aflate in ascensiune.
Romanul incepe prin a prezenta personajul ce-i da nume: Mara, o femeie ramasa vaduva cu doi copii (Persida si Trica) .Mara isi iubea foarte mult copii si tocmai de aceea era capabila sa faca totul pentru binele lor. Strangea bani zi de zi pentru ei doi si pentru inmormantare. Dorea mereu ca fata ei sa fie deosebita si baiatul la fel. Pe fata voia s-o trimita la manastire sa fie bine educata, ea simtind ca nu-i va putea da o buna educatie de una singura, iar pe baiat voia sa-l faca ucenic, calfa la casa lui Bocioaca.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu